Sub aripa tristetii
Colind pe drumul vietii
Pierdut de fericire
Ma regasesc intr-o falsa iubire.
Cu gandul caut frumusete,
In palma tin insa tristete,
Noi cautam cat mai departe
Fericiri ce se afla aproape,
Dar totu-i efemer
Si astfel ele pier.
Suntem mari printre lucruri marunte,
Fiinte incapabile sa se confrunte,
Cu tot ce nu putem vedea,
Doar lucruri palpabile am vrea,
Si cautam concretul
Intr-o lume-n care predomina misterul...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
5 comentarii:
kata dreptate...imi plac versurile:X:X
prea triste...da'merg:X
ft tari mo copil...place despre u:">:*
Dacă ura celorlalţi - covârşitoare uneori - invidia lor, mârşăvia lor sunt neputincioase, este pentru că există câţiva oameni pe care îi iubim până la capăt.. >:D< remember;)
mda,acum inteleg ca de fapt fraza "suntem mari intre lucruri marunte" este un laitmotiv pentru tine .Oricum mi se pare putin cam ciudat pentru ca mesajul poeziilor tale par sa spuna de fapt suntem mici intre lucruri mari
Trimiteți un comentariu